Semeț copac cu creștetul în nori
Și rădăcina sfredelind în piatră,
O dată-n an tu puii ți-i cobori
Să-i încălzească focul cel din vatră.
Si coborând la noi – de-atâtea ori! –,
Ne-aduc brăduții Vestea Minunată
Că s-a născut Hristos, în dalbe flori,
Spre a ne fi trăirea luminată
Și în lumina presărată de culori,
Și-n cetina-ți anume tămâiată,
Ni-i casa-n rod, de Sărbători,
Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată.
***
Refren:
Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul
Și-ntâmpini primul pe Hristos,
Înfruntă muntelui azi gerul
Și adă-n slavă Pruncul jos!
