Despre mine

GHEORGHE PÂRLEA

 

Născut la 8 noiembrie 1948, la Miroslovești, județul Iași.

Învățător (în localitatea natală, respectiv, de domiciliu permanent), timp de 44 de ani.

A absolvit, în 1969, Liceul Pedagogic (de 5 ani) din Bârlad, în prima promoție de învățători rezultată din noua titulatură a fostei Școli Pedagogice de Învățători (de 6 ani).

Cetățean de Onoare al comunei natale (titlu oferit în 2004 pentru contribuția la realizarea primei monografii a comunei Miroslovești).

Volume de autor: 

~ "O punte peste Prut", Gheorghe Pârlea, Ed. Balacron, Chişinău, 2013 (284 de pagini – cronici culturale, gânduri omagiale, alocuțiuni, creații literare contextualizate, în parte, celor două maluri de Prut);

~ „Miroslăveşti, prin ochiul timpului nostru”, Gheorghe Pârlea, Ed. Serebia, Chişinău, 2014 (352 de pagini, album monografic cu tematică cultural-spirituală;

~ "Satul Soci - La răscrucea orizontalei cu verticala", Gheorghe Pârlea, Ed. Tehnopress, Iași, 2018  

Volume colective/ antologii, monografii:

~ "Monografia comunei Miroslăveşti - Despre oameni şi locuri", Ed. "Emia", Deva, (ed.I, 2004 şi ed. a II-a adăugită, 2009) coautor principal (inclusiv texte de natură literară: eseu dedicat legăturii lui M. Sadoveanu cu meleagurile miroslăveştene, povestiri romantice cu personaje ale locului etc.);

~ "Visul-Poezii", Ed. "Emma", Orăştie, 2011; 

~ "Antologie de Poezie şi Epigrame" (epigrame, Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă "Romeo şi Julieta la Mizil", ed. a V-a, 2012);

~ Antologie... de râsoterapie", coord. Mariana Dobrin (membră a Uniunii Epigramiştilor din România), proiect editorial al revistei online "Negru pe Alb", Ed. Armonii Culturale, 2013;

~ Antologia de poezie "Meridiane lirice" (coord. Gheorghe A. Stroia), Ed. "Armonii Culturale", Adjud, 2012; 

~ "Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare", coord. dr. Vasile Şoimaru, Ed. Serebia, Chişinău, 2012 (ediția I) și Ed. Balacron, Chișinău 2013 (ediția a II-a);

~ Antologia de proză scurtă „Eposs Meridiane” (coord. Gheorghe A. Stroia), Ed. "Armonii Culturale", Adjud, 2013; 

~ Antologia "Eminescu, geniu stelar", texte omagiale, Ed. "Armonii Culturale", 2015 (248 de pagini);

~ „Mihail Sadoveanu, fiul țărăncii din Verșeni”, autor de proiect (și coautor) Gheorghe Pârlea (coord. conf. univ. dr. Vasile Șoimaru), Editura Balacron, Chișinău, 2015;

~ Antologia literar-artistică dedicată feminițății  "Cântecul creației", Ed. "EtudIS" Iași, 2016;

~ "Antologie de umor  - Negru pe Alb", coord. Elena Vornicescu, Ed. "StudIS" Iași, 2016;

~ „Aripi de vise/ Parole sulle ali dei sogni”, antologie internațională, Ed. "StudIs", Iași, 2020

Texte conținute în volumele altor autori:

~ Cronică la vol. „De la Dachau la Erfurt, director la Corecţie şi apoi ofiţer de Miliţie”, de Grigore Dominte, Ed. „Irexon”, Bucureşti, 2006, inserată în vol „În faţa destinului”, de același autor, Ed. „Marconia”, Bucureşti, 2007 (în fond, ediția a doua a volumului anterior menționat); 

~ Prefaţă la volumul "Poveşti din Grădina Viselor", Maricica Stroia (Ed. "Armonii Culturale", Adjud, 2012); 

~ Eseuri şi versuri inserate în vol. „Un om al faptelor – Vasile Şoimaru” (Biobibliografie, Ch. QUANT, 2011, Chișinău); 

~ Eseul „Cine dăruieşte – la rându-i... primeşte”, inserat în vol. „Viaţa printre cărţi" (Biobibliografie, Lidia Kulikovski), Ch. Magna-Princeps, Chişinău, 2011; 

~ Eseul „Când satul dăruia fii bravi Cetăţii”, inserat în vol. „Personalităţi contemporane – prof. univ. dr. doc. Petre Gâştescu” (Ed. Transversal, 2011, Târgovişte);

~ Cronică la primul volum al albumului "Românii din jurul României" (monografie etnofotografică), inserată în vol. II (cu același titlu), dr. Vasile Şoimaru, Ed. Magic Print Oneşti şi Ed. Serebia Chişinău, 2014;

~ "O rostire de o clipă despre un volum de poeme pentru eternitate", inserat în „Albastru glas de înger”, Gheorghe A. Stroia, Ed. ANAMAROL, Bucureşti, 2014;

~ Cronică la vol. "Teroarea comunistă în RASSM” de Alexe Memei, inserată în vol. „Martiriul transnistrean sub jugul totalitar rusesc”, Rodion Cucereanu & comp., Ed. Balacron, 2013, Chişinău;

~ Două eseuri (portret de autor) inserate în volumul omagial "Andrei Vartic - cuceritor al Kogaiononului": Biobibliografie / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Raisa Melnic, Chişinău, 2015;

~ Un portret de autor inserat în vol. „MAGISTER – Confesiunile unui poet din Gradina Maicii Domnului”, Marin Beșcucă, Ed. Hofman, 2019;

~ Cronică de carte la volumul Irinei Lucia Mihalca "Dincolo de luntrea visului", Ed. "Mușatina", 2016, Roman, inserată în vol. „Sintagme Literare – Almanah”, 2017

În presa scrisă:

~ Cronici culturale, portrete, versuri în "Literatura şi arta", "BiblioPolis", "Timpul" (publicaţii din Chişinău),  "Impact cultural" (Târgovişte), "Ziarul nostru" (Petrila), "Nomen Artis" (Bucureşti), „Biblioteca Septentrionalis” (Baia Mare), „Caietele Columna” (Tg. Jiu), "Român în Lume" (Madrid), „Lumina lină /Gracious Light” (New York); pamflete didactice în "Tribuna învăţământului", rubrica „Ridendo” (Bucureşti), "Monitorul" (Iaşi)

Interviuri:

~ „Gheorghe Pârlea (județul Iași): Basarabia, poezia, cultura și oamenii ei au pătruns adînc în inima mea”, în revista BiblioPolis, Vol. 61 (2016) Nr. 2 Chișinău, consemnează Elena Vornicescu;

~ "În Dialog cu inima - Interviuri cu scriitori contemporani" (vol. IV), coord. Gheorghe Stroia, Ed. "Armonii Culturale, 2018";

~ „Miroslovești, loc încărcat de istorie și spiritualitate” -  în Ziarul Lumina, ediția din 9 dec. 2020, partea I și „O datorie față de istorie”, partea a II-a, în ediția din 7 febr. 2021, consemnează  Ștefania Coșuleanu

Recunoașteri:

~ Laureat (pentru publicistică) al săptămânalului "Literatura şi arta", Chişinău (publicaţie săptămânală a scriitorilor din Republica Moldova), în 2010, 2011, 2012; 2013, 2014; 

~ Trofeul "Mărul contribuţiei", oferit de BiblioPolis, Chişinău, la a 10-a aniversare a revistei (certificatul nr. 21/ 2012); 

~ Premiul "Dimitrie Gusti" la Salonul Internațional de Carte, Chișinău, 2015, pentru albumul monografic "Miroslăveşti, prin ochiul timpului nostru", Gheorghe Pârlea, Ed. "Serebia", Chişinău, 2014; 

~ Diplome de Excelență (2017, 2021, 2022, 2023) din partea Revistei și Editurii "Armonii Culturale" pentru contribuția adusă în promovarea valorilor literaturii contemporane în revista "Armonii Culturale"

***

REFERINȚE care postfațează vol. O punte peste Prut, Gheorghe Pârlea, Ed. Balacron, Chișinău, 2013

Vlad Pohilă, scriitor, traducător, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, cavaler al „Ordinului Republicii” (distincție supremă a statului din stânga Prutului):

 „În experiența-mi gazetărească din ultimii ani la revista BiblioPolis, am fost întrebat în repetate rânduri – neașteptat, surprinzător, bizar! – cum se descifrează abrevierea înv. „Nimic mai simplu, răspundeam. E o abreviere destul de cunoscută, pentru substantivul învățător”. „O fi, nu zicem!”, insistau de cele mai multe ori, interlocutorii mei, la acest subiect, ca să continue aproape că obligatoriu: „Dar cum se leagă această abreviere cu numele colaboratorului revistei dvs., Gheorghe Pârlea din județul Iași?!” Adevăr grăiesc… Am fost întrebat și în alte contexte dacă nu am greșit cumva aplicând abrevierea cu pricina lângă numele autorului nostru, Gheorghe Pârlea din comuna Miroslovești, de pe valea legendarului râu Moldova. Dacă e să fiu sincer până la capăt, după ce l-am cunoscut mai îndeaproape, și eu mă întrebasem oare chiar numai învățător să fie? Nici măcar profesor? Să nu fi luat oare, un intelectual ales ca dânsul, vreun doctorat despre care, din cauza dezarmantei sale modestii nu vrea să vorbească? Mai mult, aceeași nedumerire și-au exprimat-o, aproape ca la unison, și alți colegi sau prieteni care au fost la Miroslovești, ori au avut ocazia de a comunica cu dânsul atunci când dl. înv. Gheorghe Pârlea a ajuns, în cele din urmă, și la Chișinău.[…] Nu, nu e la mijloc nicio confuzie, nicio greșeală. Gheorghe Pârlea din comună Miroslovești, județul Iași este învățător, și trebuie să-mi cer iertare, că în graba judecății, am zis, nu o singură dată, și am scris, iată, acum, aici numai/ doar învățător, căci a fi învățător – altul decât cel imaginat de Makarenco – este, în realitate, foarte mult. Am re-interpretat și am re-înțeles axioma dată grație bunei relații amical-intelectuale ce s-a stabilit între noi, o mână de intelectuali basarabeni, și intelectualul regățean de marcă pe nume Gheorghe Pârlea. […]

Studiile la Școala Normală le-a făcut sub alt regim, dovadă fiind și schimbarea titulaturii pe care a suportat-o instituția dată. Cu toate acestea dânsul prezintă perfect rodul bun al acestor școli care, pierzând câte ceva – din titulaturi, cadre, programe, manuale –, au putut totuși să păstreze, în linii mari, benefica atmosferă burgheză, parfumul spiritului clasic, inconfundabil și inestimabil ca eficiență.[…] Nu ne facem iluzia că în dreapta Prutului toți învățătorii ar fi musai de talia dlui Gheorghe Pârlea. Ba chiar ne dăm bine seama că dumnealui e mai curând o excepție. Și mă refer acum la câteva virtuți care s-au adunat miraculos în acest destoinic fiu al comunei Miroslovești, făcându-l om frumos în accepția, propagată de Dan Puric, a adjectivului frumos. Mă gândesc acum la rafinamentul rarisim cu care poate întreține Gheorghe Pârlea o comunicare. La profunzimea intelectului său, recte, la altitudinea sensibilității umane și estetice pe care dumnealui le cucerește repede, și fără un efort deosebit. La abordarea corectă și radiografierea precisă a lucrurilor, a evenimentelor, fenomenelor, dar și a oamenilor din jur. Și mă refer, poate, cu o emoție aparte – la înțelegerea perfectă a cărților, de care este dânsul capabil . […] Ar fi și altele de enumerat aici, dar în contextul nostru nu pot sa nu dau prioritate harului de om al scrisului, ce-l caracterizează din plin pe dl înv. Gheorghe Pârlea și care-l face cu totul deosebit de alți colegi de breaslă.

La acest capitol, chiar am avut o revelație cât de frumos poate scrie un învățător de la țară, din Țară! În orice text – fie pentru o alocuțiune, fie pentru ziarul comunei, fie pentru o revistă literară – omul scrisului Gheorghe Pârlea își potrivește cu grijă fraza. […] Nimic fals, nimic de prisos nu vei găsi în scrierile lui Gheorghe Pârlea; suplețea frazei, și frumusețea gândului îmi procura mereu mie bucuria de a le redacta (doar cu ochii și cu inima, nu și cu pixul!), iar altora – și sunt mulți, de vreme ce nu puțini mi s-au confesat, în acest sens – le dăruiește marea plăcere de a le citi. […]

…Splendorile Limbii Române se desfășoară domol, armonios, neabătut în lucrările literar-publicistice ale învățătorului Gheorghe Pârlea, constituindu-se într-o grăitoare dovadă suplimentară a frumuseții nepieritoare a limbii noastre, a veșniciei ei, de vreți. […] Ca scriitor din dreapta Prutului ce a îmbrățișat tematica basarabeană, Gheorghe Pârlea își asigură prin eseurile sale, portrete și cronici, un loc distinct alături de cei mai avizați, cei mai merituoși regățeni, profesioniști și la propriu și la figurat în demersul pro Basarabia: Mircea Radu Iacoban, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu… […]

Prezenta carte relevă pregnant și harul poetic al lui Gheorghe Pârlea. […] Nu pot să nu-mi exprim public uimirea estetică, cu care am urmărit fascinat cum se transformă continuu „bobul poetic” al lui Gheorghe Pârlea: bobul de jar devine bob de rouă, apoi bob de lumină… ca, într-un final, să se unească într-un pumn de boabe cu reflexe aurii a căror atingere generează inflexiuni atât de plăcute și auzului, și văzului, și rațiunii noastre. Dă la iveală acest volum și felul spiritual de a fi, de a vedea viața, lucrurile și oamenii din jur, al autorului nostru, trăire estetică exprimată în epigrame și pamflete. În egală măsură ne facem martori și la capacitatea sui generis de a cugeta (nu numai cu voce tare, dar și în scris) a lui Gheorghe Pârlea. Aceste trei compartimente, alăturate Elogiului basarabean, întregesc un chip de scriitor matur, și nu pentru că a debutat – efectiv, dincolo de antologii – mai târziu chiar decât proverbiali debutanți tardivi din categoria lui Tudor Arghezi, ca să facem o referință majoră...” (Extras din „Puntea dreptății noastre românești” 

Nicolae Rusu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și Uniunii Scriitorilor din România:

„…Impresii de lectură, cronici ale unor evenimente de cultură, diverse discursuri, omagieri, toate aceste texte trădează o stilistică auctorială ușor influențată de limbajul sadovenian. […] Oricum, Gheorghe Pârlea vine cu felul său distinct de a-și orândui cuvintele în fraze, cu stilul său ușor parfumat de aroma poetică și ingenioasă a unor expresii: omul din care a lăstărit și poetul sau fantasma aceasta frumoasă a bătut într-o zi înnoptată de uitarea de sine și pe la ferestrele noastre. […]

În pofida exageratei sale modestii și a plăcerii de a-și minimaliza importanța sa de intelectual în comparație cu unii care, de multe ori, cad în cealaltă extremă, Gheorghe Pârlea e conștient de importanța cuvântului scris, acesta având rolul de cel mai fidel intermediar născocit de om, spune el. În concepția sa cuvântul scris e un cod grafic ce arhivează viul și e în măsură chiar să le aducă acasă celor ce au cunoscut vocea absentului inflexiunile sonore ale celui căruia îi aparțin cuvintele scrise. În unul din inspiratele sale eseuri, autorul definește într-un fel destul de original noțiunea de Timp, stăruind asupra ideii că acesta este un nemilos operator al Trecerii, metafora fiind unul din veșmintele cu care își îmbracă de cele mai multe ori gândurile. […] Explicația acestui aspect metaforic al scrisului său poate fi găsită și în faptul că Gheorghe Pârlea este și un împătimit al expresiei poetice, volumul cuprinzând și un ciclu de versuri întârziate, precum le califică autorul, intitulat Bobul meu de jar. Semnificativ în acest sens este poemul Negociere cu… Clipa, care se încheie astfel: Pe mâine, Clipă,/ când te voi ruga din nou/ să nu ne zidim încă/ în al veșniciei soclu/ –să ne amânăm, Clipă,/ o clipă sorocul.  O asemenea rugăminte o poate adresa nemilosului operator al Trecerii doar un autentic slujitor și aristocrat al Clipei.” (Extras din „Un aristocrat al clipei” – REFERINȚE care postfațează vol. O punte peste Prut, Gheorghe Pârlea, Ed. Balacron, Chișinău, 2013)

Nicolae Dabija - scriitor basarabean, publicist (redactor-șef al săptămânalului Literatura și arta, Chișinău), membru de onoare al Academiei Române, cavaler al „Ordinului Republicii”: 

„Tara de lângă apa Moldovei pare desprinsă din cărțile lui Sadoveanu. Te uiți la locuri și deodată vezi fragmente din opera lui Mihai din Pașcani, cum semnase la debut marele scriitor. Și odată cu ele descoperi oamenii lui Sadoveanu. Unul dintre ei e Învățătorul (scris cu majusculă) Gheorghe Pârlea.

Pe el l-am comparat cu Domnul Trandafir al lui Sadoveanu. […] Ce plăcere să-l asculți: îți vorbește, iar când te miră vastele cunoștințe în toate domeniile – de la cum să interpretezi simboluri din Mahabharata la cum se mânuiește coasa pe un teren înclinat -, brusc parcă se rușinează de câte știe și se oprește cu un surâs abia sesizat: ” Așa-s eu, un biet țăran care știe carte…” Ți se pare a fi aidoma cornului de melc, care, atunci când îl atinge o rază de lună, se retrage în casa lui de gânduri.

E prototipul apostolului care odinioară bătea desculț satele noastre, el cărturărind în locuri parcă uitate de Dumnezeu, o dovadă în plus că toată Țara Românească, de la un capăt al ei la altul, e o nesfârșită școală de omenie, de românism, de memorie.

Am fost de mai multe ori la Miroslovești, la Șoimărești, la Verșeni, la Boureni, unde m-a dus Vasile Șoimaru. Îi sunt recunoscător prietenului meu pentru că m-a ajutat să aflu o bucată de țară pe care n-o cunoșteam prea bine, chiar dacă făcea parte din mine. […] Ce norocos sunt, mi-am spus când am descoperit lumea lui Sadoveanu: să am o Țară a mea de care să-mi fie dor ori de câte ori mă gândesc la acele locuri mirifice și la acei oameni cu suflet ales, unul dintre ei fiind Gheorghe Pârlea.

Acest bărbat are darul de a mișca suflete, de a rosti cuvintele limbii române parcă mai degrabă cu buzele inimii, de a te a face să fii mândru că ești român și aparții unui neam care a făcut istorie cu pana și cu spada.

Într-o noapte când stăteam împreună la Hanul Ancuței, iar martori ne erau mai mulți distinși dascăli din satele din jur, și o bucată de lună intrase pe una din ferestre, Învățătorul Gheorghe Pârlea, la remarca mea că i-ar sta bine într-o Academie, mi-a spus plin de modestie: „ Spiritul unui popor are nevoie de apărare pretutindeni…”  Și parcă l-am văzut atunci pe unul dintre frații Jderi coborât între noi cu pana și cartea, cele care i-au substituit în timp sabia și scutul.” 

Valeriu Rață, publicist, poet, secretar de redacție la revista BiblioPolis, Chișinău:

 <<Acum cîțiva ani, activînd în secretariatul revistei BiblioPolis, care se editează sub egida Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” [din Chișinău], am descoperit un pasionat autor, un învăţător din comuna Mirosloveşti, județul Iaşi. […] Dar mai înainte l-a decoperit compatriotul nostru, profesorul universitar de la ASEM, dr. Vasile Şoimaru, cînd colecta prin acele părţi materiale referitoare la rădăcinile neamului său – al Şoimăreştilor – atît de strălucit evocat de clasicul literaturii române Mihail Sadoveanu. Vreau să spun că BiblioPolis-ul cu bunăvoință îi acceptă (şi îi tipăreşte!) scrierile publicistice, dar şi cele literare, deoarece ele sînt scrise cu suflet, în cunoştinţă de cauză şi emană o deosebită dragoste față de Basarabia, de ținutul în care şi-a făcut o mulțime de prieteni – consecință a faptului că însuşi el este un fidel prieten al românilor din Basarabia. Numele lui este Gheorghe Pârlea, un simplu învățător (acum pensionar), dar cu înclinații certe de publicist şi poet. […] Dovezile stau la suprafață. Iată unele titluri ale articolelor publicate în revista noastră: Cărțile sale vor dăinui pînă la istovirea timpurilor... (comunicare la Conferința Mihail Sadoveanu – 125, din 5 noiembrie 2005, Fălticeni); Un destin, via Dachau şi Erfurt (recenzie la cartea „De la Dachau la Erfurt. Director de corecție şi ofițer de miliție” (amintiri şi reflecții de Grigore Dominte); Nicolae Dabija, într-o „vizită poetică” la Mirosloveşti; Mihail Sadoveanu – „fiul țărăncii” din Verşenii Mirosloveştilor; Notițe la „Tema pentru acasă” (sau, De la cititor, omagiu), o recenzie la romanul omonim de Nicolae Dabija; Cel de-al treilea Cetățean de Onoare al Cornovei – după acad. Dimitrie Gusti şi prof. univ. dr. Zamfira Mihail (despre dr. Vasile Şoimaru); „Cel rătăcit”, de Aurelian Silvestru, mai mult decît o fascinantă fabulație literară; În constelația Lirei (poezie în memoria lui Grigore Vieru); Mulțumesc întîmplării, „Meşterul cel tainic şi iscusit al lui Dumnezeu” (dedicație Ninelei Caranfil, Artistă a Poporului); Trei ani de la plecarea la ceruri a unui român ales – basarabeanul Andrei Vartic; Un gest civic, opus indiferenței oficiale: volumul comemorativ „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” (recenzie)... Iar dacă am adăuga titluri de articole, eseuri, tablete, poezii din alte publicații periodice sau din volume colective, acestea ar depăşi cu mult spațiul tipografic rezervat nouă. […]

Pentru a demonstra măiestria artistică a mirosloveşteanului nostru  am ales poezia „Bobul meu de jar” (în loc de crez poetic): „Din jarul unui astru neştiut / Se-ntîmplă să coboare o scînteie / În boţul cel rotund de lut / Ce prinde viaţă-n pîntec de femeie. // Mocnind în spuza de cenuşă, / Tîrziu simţii şi eu un bob de jar / Ce îmi gravă în inimă o uşă / Prin care să-mi devină felinar. // De-atunci aleg grăbit cuvinte, / Doar scoici din ochiul meu de mare; / Eu nu rîvnesc la cerbi cu stea în frunte, / Ci doar adăst să mîngîi căprioare.” Credem că în acest context este binevenită şi o epigramă – „Cîrcotaşilor mei”: „Celor ce vor să mă sece / Eu atîta doar le spun: / Apa vine, apa trece, / Epigramele-mi... rămîn.” Cu satisfacție menționăm că Gh. Pârlea este laureat pentru publicistică al săptămînalului Literatura şi arta – publicație a scriitorilor din R. Moldova – în anii 2010, 2011 şi 2012. Iar la cea de-a 10-a aniversare a revistei de biblioteconomie şi ştiințe ale informării BiblioPolis – marcată în aprilie 2012 – i s-a oferit Trofeul Mărul contribuției, cu certificatul de rigoare nr. 21.>> („Un învăţător din judeţul Iaşi – autor de frunte al revistei BiblioPolis”, din vol. „Biblioteca Municipală: portret din profil cultural”, Valeriu Rață, ediție îngrijită de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, Chișinău)