luni, 14 octombrie 2013

Poetul GEORGE NICOLAE PODIŞOR s-a grăbit la întâlnirea cu DOMNUL

     

      Vestea plecării la Cer a unui suflet care ni s-a deschis aici, jos, e un fior rece pentru cel ce a simţit căldura vieţii celui despovărat de ea. Asemenea fior m-a pătruns şi pe mine. Asociez numele respectabilului George Nicolae Podişor cu harul fiinţei sale dăruit nouă prin intermedierea Cuvântului. Mă emoţionează adânc întâmplarea de a-l avea VIU pe cel ce ne-a părăsit, în două antologii (Meridiane Lirice si Eposs Meridiane, coordonate de dl George A Stroia) care ne adună gândurile între aceleaşi coperte de carte. 
      Voi deschide acum numaidecât cele două cărţi dragi mie, spre a-l regăsi şi a reciti cuvintele sale vii. O voi face ca într-un pios ritual de mulţumire pentru onoranta sa companie spirituală între coperţi de carte, ca într-o pioasă despărţire vremelnică. 
          Odihnă veşnică sufletului său de Poet!  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nucul cel bătrân al vecinului, unealta unui destin (Sau… Din amintirile unui copil contemplativ – VI)

  Casa părintească – acum doar întrezărită în construcțiile în care s-a metamorfozat –, cu ograda și grădina aferente ei, nucleul copilăriei...