Coborâtă din tablou
(Nepoţelei mele, Emma - provocare după o fotografie)
O, vă rog, nu vă miraţi!
În buchetul cu trei flori,
Fost-am patru de cu zori;
Chiar insist să...acceptaţi!
Eu, ce-i drept, mai rumenită,
De a soarelui lumină,
Mai dorită de albină,
M-am simţit cam stânjenită...
Şi subtil, cu dibăcie,
M-am desprins uşor din ramă.
Fără grijă, fără teamă
Pentru ce urma să fie...
Iată-mă-s umanizată:
Dintr-o floare mi-s fetiţă!
Nu am încă şi rochiţă,
Dar am MAMĂ şi am TATĂ...
Am frăguţe!...
(Nepoţelei mele, Elisabeta - provocare după o fotografie)
Am frăguţe!
Am frăguţe!
Bobi de soare
Din răzoare!...
Le-am ales,
Când le-am cules,
Ca pe nişte mărgeluţe
Grămăjoare în mânuţe...
Nu le duc însă la piaţă,
Ci am să le-nşir pe aţă
Şi-am să-i fac păpuşii mele
Şirag dulce de mărgele.
Am frăguţe!
Am frăguţe!
Bobi de soare
Din răzoare!...
Şi-am să fac din ele-îndată
Şi spumă pentru-ngheţată
Ca să-mi râdă inimioara
C-am unit iarna cu vara.
Iar de-or rămânea vreo două
Vă voi da cu drag şi vouă...
Am frăguţe!
Am frăguţe!
Bobi de soare
Din răzoare!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu