joi, 25 iulie 2013

BINECUVÂNTATĂ FII, PLOAIE!

PÂNGE CERUL...

Plânge Cerul
După felul
Omului ce-aşteaptă ploaia
Ca să-i stingă lui văpaia
Şi să-i crească-n trup puterea,
Văzând holdei mlădierea.
*
Plânge Cerul
După felul
Omului ce-aşteaptă jos
Lacrimile lui Hristos -
Mângâiere şi răcoare
Sufletului ce îl doare.
*
Plânge Cerul
După felul
Omului mai mult în trup,
Omului mai mult în duh....
Dar mai darnic plânge Cerul
Pentru prunci, că nu-şi au...felul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nucul cel bătrân al vecinului, unealta unui destin (Sau… Din amintirile unui copil contemplativ – VI)

  Casa părintească – acum doar întrezărită în construcțiile în care s-a metamorfozat –, cu ograda și grădina aferente ei, nucleul copilăriei...