Măsor drumul ca să ştiu
Cât am mers – de unde viu –
Şi scrutez cât drum mai este
Pân’ la capăt de poveste.
Hăt departe-i răsăritul,
Uite colo asfinţitul…
Ce să preţuiesc mai mult?
Drumul lung, sau drumul scurt?
Am s-aleg, din ce a fost,
Doar ce n-am făcut cu rost.
Şi-am să schimb toate aceste
În finalul de poveste.
O poveste-n care eu
N-am fost prinţ, cât fost-am zmeu.
Dar mai trist decât atât
E că eu mi-am fost cuvânt.
Că puteam, dintr-un condei,
Să-mi pun vieţii alt temei,
Iar acum, la asfinţit,
Să privesc… un răsărit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu