În mijlocul lui Cireşar îşi aniversează Ziua de Naştere mult-preţuita Doamnă Ninela Caranfil, actriţă la Teatrul Naţional "M. Eminescu" de la Chişinău, Artistă a Poporului.
N-aş putea s-o
dezamăgesc azi pe aleasa Actriţă, prelungindu-mi “tăcerea dinainte de cuvânt”,
căci Domnia Sa a întrezărit înlăuntrul sipetului sărăcuţ şi ponosit al
fiinţei mele un “munte de suflet” (stă mărturie o misivă-document).
Probabil că măcar o măgură de
deal, o obcină bucovineană voi fi purtând eu în mine, de a
putut să-mi aproximeze averea cu atâta mărinimie generoasa Doamnă a Scenei
chişinăuiene. Chiar deal să fie, tot grav
disproporţionată ar fi această entitate sufletească ce mă reprezintă, în raport
cu Everestul de zestre fiinţială pe care îl are neasemuita (în
toate cele omeneşti) Doamnă Ninela Caranfil. Dar “movila adesea se crede
munte”, aşa că disproporţia semnalată nu e o stavilă nici pentru mine, spre a
mă închipui la anumite zile, precum cea de azi, un Făt-Frumos, călare pe un cal
alb ca spuma mării, gonind printre colinele basarabene, înmiresmate de
florile fâneţelor, în întâmpinarea unei Ilenei Cosânzene…
Desigur, nu mă îndoiesc că generoasa
Doamnă Ninela Caranfil va înţelege că închipuirea mea îndrăzneaţă de aici e un
modest omagiu aniversar, încropit de sfiosu-mi condeiaş, anume
pentru Domnia Sa.
Aşadar, descălecând acum calul-fantasmă,
deci revenind cu picioarele pe pamânt, mă înclin reverenţios în faţa distinsei Sărbătorite de la Chişinău şi-i urez respectuos, din toată movila mea
de inimă,
La mulţi ani, cu
sănătate şi cu aceeaşi speranţă vie în apropiata reîntoarcere a Basarabiei la
Patria-mamă!
Cu adâncă recunoştinţă,
Îi sărută mâna Distinsei Sărbătorite cel care va
lăsa moştenire copiilor lui privilegiul oferit de o mare Actriţă, coborâtă
pentru o clipă din universul nemuritorului Will, spre a-l înnobila pe el,
stihuitorul de ocazie, cu acea clipă de Rostire a versului anonim, cu acea
clipă de nemurire oferită muritorului.
Gheorghe Pârlea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu