miercuri, 30 aprilie 2014

El, conf. univ. dr. VASILE ŞOIMARU de la Chişinău, ne-a redeşteptat memoria legată de Basarabia şi ne-a relevat frumuseţea românismului fraţilor de Neam de la Răsărit, în tot dramatismul zbaterii întru rezistenţă











Conf. univ. Dr. Vasile Şoimaru de la Academia de Studii Economice din Chişinău (co-fondator al acestei instituţii universitare), fost deputat în Parlamentul R. Moldova, în două mandate, scriitor (publicist, monografist) cercetător al românităţii din afara României (implicit, călator notoriu şi maestru fotograf), autor si coordonator de proiecte editoriale este un intelectual de un activism neverosimil, dedicat plenar românismului, re-Unirii Basarabiei cu România.
Dr.Vasile Şoimaru însumează, pe 30 aprilie, 65 de ani de viaţă demnă şi rodnică în fapte dedicate Cetăţii şi Neamului moşilor şi strămoşilor săi.
Domnia Sa este Cetăţean de Onoare al comunităţii mele rurale şi onorant prieten personal. 

OMAGIU
(Unui onorant şi drag prieten basarabean)

Şoimul cu glia-i scumpă peste Prut –     
Orheiul îl cunoaşte de demult –   
Iubirea-şi cântăreşte azi în sine,
Măsură dând averii strânse-n zile.
Adună azi din drumuri răscolite
Rodirile-i, cu osteneală rânduite,  
Urzind însă avid la altă împlinire.  

Vlăstar de viţă bravă, strămoşească,
Ales din codrii vajnici de goruni,
Stejar crescut în seva-ţi românească,
Inelele  mereu să ţi le-aduni,
Lăsând  în trunchiul Neamului străbun
Eterna lui plămadă de Român!

LA MULTI ANI, DRAG PRIETEN BASARABEAN!

(Mesajul meu aniversar însumează şi vocile transfigurate ale altor mirosloveşteni, în frunte cu primarul nostru, dl Ionuţ Gospodaru.) 


Stejarul lui Andriuţă, arbore secular, pe valea Moldovei, la Mirosloveşti 
                              
La stejarul secular de la a Mirosloveşti, ocrotit o vreme de strămoşii săi - Năvrăpescu (unul dintre ei, Andrieş), proprietarii moşiei pe care se afla acest  martor vegetal al traiului uman. A fost doborât, după şase secole de vieţuire (vârsta a fost identificată ştiinţific), de o furtună.


Dr. Vasile Şoimaru, plantând (împreună cu primarul), în locul bătrânului arbore devenit fosilă, un puiet de stejar adus din Basarabia, înnodând astfel firul istoriei străbunilor săi pe meleagurile mirosloveştene, lăsând şi urmele trecerii noastre prin viaţă. 
                           

marți, 15 aprilie 2014

UITE COLO... ASFINŢITUL



Măsor drumul ca să ştiu
Cât am mers – de unde viu –
Şi scrutez cât drum mai este
Pân’ la capăt de poveste.

Hăt departe-i răsăritul,
Uite colo asfinţitul…
Ce să preţuiesc mai mult?
Drumul lung, sau drumul scurt?

Am s-aleg, din ce a fost,
Doar ce n-am făcut cu rost.
Şi-am să schimb toate aceste
În finalul de poveste.

O poveste-n care eu
N-am fost prinţ, cât fost-am zmeu.
Dar mai trist decât atât
E că eu mi-am fost cuvânt.

Că puteam, dintr-un condei,
Să-mi pun vieţii alt temei,
Iar acum, la asfinţit,
Să privesc… un răsărit.

duminică, 6 aprilie 2014

CE APROAPE NI-I... CHIŞINĂUL!




Comunitatea mirosloveşteană nu poate trece cu vederea că distinsul nostru Prieten de la Chişinău, Dl Vlad Pohilă, îşi aniversează azi ziua de naştere.
Cei care am avut privilegiul să-i fim din când în când în preajmă şi/ori să-i citim proteicele şi stilatele sale eseuri suntem deja conectaţi la o stare de spirit care înfrumuseţează, purifică, înnobilează.
De aceea, profităm şi de acest prilej aniversar ca să mulţumim întâmplării care ne-a intermediat privilegiul de a-l şti (atât cât e posibil pentru nişte săteni, ce suntem) pe Cărturarul de la Chişinău.

Aşadar, 
La mulţi ani, Stimate Dle Vlad Pohilă! Sănătate şi continuitate în puterea de creaţie şi de dăruire sufletească!
          
 În numele comunităţii din Mirosloveşti, jud. Iaşi,
 Ionuţ Gospodaru, primarul comunei;
 Gheorghe Pârlea


CUVÂNTĂTORUL

Vremuri trecute ni se dezvăluie,
Luminate de Iscoditor,
Alexandria îşi reclădeşte Bibliopolisul, 
Dând Chişinăului ce-i al Chişinăului.

Pomii, înfloriţi la Floreşti, poartă
Ofranda lui Germinar,
Harul Cuvântătorului
Irumpe în ecouri basarabene –
Limba română îşi rosteşte
Arderea în torţele Neamului.



sâmbătă, 29 martie 2014

"Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic."(Albert Einstein)


Scutec de lut

La început...
La început
Dumnezeu a creat Pământul,
căci Cerul – „Tăria” –
a fost, după Pământ, reveria.
Iar Pământul, încă netocmit,
a fost mai apoi
rânduit
absolut pentru noi,
să ne fie sacră Comoară –
Scutec de Lut, Esenţa,
din care Dumnezeu
ne-a modelat existenţa.
Atunci, dintr-un boţ de Lut,
Cuvântul de-nceput
ne-a prefigurat
(prin Adam)
şi pe mine,
şi pe tine,
vecine, străine…
*
Aşadar, ce zici, vecine?
Dar tu, străine?
Am oare dreptate
când strig de departe
şi zic:
“Când înălţaţi Turnul Babel,
ori când ieşiţi la picnic,
nu profanaţi veşmântul
prin care Domnul
ne-a-ngemănat cu Pământul!”?...
*
De am dreptate, vecine,   
străine –
profanatori
de cu zori –,
împărţiţi dreptatea cu mine,
Faceţi-i Pământului bine!…


duminică, 23 februarie 2014

În întâmpinarea Zilei Mamei





Mama
(poezie pentru copii)

Mama-i luna de pe cer,
Mama-i floare-n lăicer;
 *
Mama-i apa de izvor,
Mama-i strigătul de dor;
Mama-i leac pentru durere,
Mama-i spicul ce nu piere;
Mama-i leagănul iubirii,
Mama-i cheia nemuririi;
Mama-i mâna mătăsoasă,
Mama-i dulcele Acasă.
***
Ce să-ţi dăruiesc eu ţie,
Ca răsplată că te am?
Îţi dau, mamă, pe vecie,
Dorul dulcelui tău ram,
Când departe o să-mi fie
Chipul tău – icoană vie.

miercuri, 1 ianuarie 2014

AM TRECUT "RUBICONUL" DINTRE ANII 2013-2014! LA MULŢI ANI!


Dar din Dar… (2014)
(Generoşilor mei prieteni reali şi... virtuali)

Urarea Voastră generoasă,
Ajunsă astăzi şi la mine,
Să se întoarcă înapoi Acasă
La Inima din care vine!

Şi, ca o pasăre măiastră,
Să-i ciripească la fereastră
Că Darul cel cu dus-întors
Se-napoiază cu Prinos   
Şi poartă-n el acum Vibrarea 
Acelui ce-a primit urarea –
Căci ştim o vorbă din bătrâni
Despre  avere, la români:
Din ce primeşti, tu îndărăt să dai,
Că dar din dar se face Rai


 (E aici o fărâmă de suflet dedicată distinşilor şi dragilor mei Fraţi Români de la Chişinău.)

Brâncuși și... un mit demitizat

  C u orice prilej de omagiere a lui Constantin Brâncuși, artistul asociat cel mai frecvent în limbile Terrei cu etnonimul "român...