"Glasul satului" Nr. 5/2011 (Editorial)

Prima pagină dintr-un număr anterior

Cuvântul de după tăcere

Micul jubileu al “Glasului…”

    “Jubileul” este un termen desemnat de dicţionarele limbii române ca exprimând o sărbătoare dedicată unui eveniment, la un număr rotund de ani de la producerea lui. Şi tot dicţionarul ne edifică asupra faptului că “jubileul” a fost instituit iniţial pentru numerele cincizeci, douăzeci şi cinci (de ani, de la…).

     Deşi sărbătoarea jubiliară e strâns legată de perioadă/timp, noi, redacţia publicaţiei “Glasul satului”, vom lega aniversarea care ne priveşte de…numărul produselor realizate. Şi, evident, vom recurge şi la o reducere matematică. Vom simplifica prin cinci numărul douazeci şi cinci, consacrat în context, şi vom obţine un mini-jubileu pentru evenimentul cultural local, deja remarcat ca atare, adică realizarea celui de-al cincilea număr al gazetei mirosloveştene.

      Evenimentul prin care ne “alintăm” aici (împreună cu cititorii noştri, sperăm) nu va fi marcat de vreun banchet sau cine ştie ce festivitate pompoasă, ci doar de o simplă aducere în atenţie a “performanţei” legate de revista noastră trimestrială, ajunsă, iată, la a cincea ediţie.

      Şi ce se poate face, mai concret, în sensul celor de mai sus? Categoric, mai întâi trebuie să mulţumim iniţiatorului şi finanţatorilor ”Glasului…”, respectiv, domnului Ionuţ Gospodaru, primarul comunei, şi consilierilor locali (care girează iniţiativa primarului).

      Apoi, se simte nevoia absolută de a evidenţia contribuţia consistentă a unor redactori şi colaboratori în realizarea acestei gazete săteşti, apreciată de către unii observatori neutri ca având chiar anvergură, comparativ cu produsele similare din mediul rural. Între cei remarcaţi ca fiind contribuabili direcţi (şi dedicaţi) la realizarea gazetei, sub aspectul conţinutului, e evidentă dăruirea d-lui prof. Ioan Leleu, care e colaboratorul nostru cel mai activ, a d-nelor prof.Georgiana Popa (redactor), înv. Leleu Alexandrina (colaborator) şi prof. Vica Stan, redactor.

     În ce îl priveşte pe domnul primar, dânsul e şi un activ colaborator, prin contribuţia pe care o are în selectarea şi furnizarea imaginilor legate de tematica administrativă şi de cea legată de tradiţii, prin implicarea nemijlocită în relaţia cu cei care se ocupă de realizarea tehnică a revistei.

    Nu vom trece cu vederea onoarea pe care o acordă publicaţiei noastre, oferindu-ne colaborarea, domnul ing. dr. Ionel Lupu, care, departe de ograda copilăriei, împământenit de la tinereţe în urbea Iaşului, rezonează cu sensibilitate la problematica rurală.

    Aminteam mai sus că apariţia publicaţiei noastre a fost remarcată în afara comunităţii. În acest sens am făcut referiri în numerele anterioare la articole din presa basarabeană (“Literatura şi arta” şi “Expresul de Ungheni”). Solidar cu faptele “consătenilor” săi, domnul prof. univ. dr. Vasile Şoimaru de la Chişinău (Cetăţean de Onoare al comunei Mirosloveşti), un neobosit călător prin românimea “din jurul României”,  a dus exemplare ale publicaţiei noastre pe meleaguri basarabene, ca pe un anume “blazon” al locurilor de baştină ale strămoşilor săi năvrăpeşteni.

   Desigur, ce părinte nu e mândru de propriul copil? Aducem în vorbă această remarcă pentru a ni se ierta eventualul păcat al “laudei de sine” (evident aici fiind vorba de un sine “colectiv”). Şi, cu toleranţa cititorilor noştri, cărora le intuim “solidaritatea  locală”, aducem şi ultimul exemplu în susţinerea ideii că “Glasul satului” e un produs cultural care merită acest (modest, totuşi) demers jubiliar. Anume, vom invoca onoarea pe care ne-o face ziarul “Buna ziua Iaşi”, cotidian profesionist, dedicând revistei noastre un articol consistent, o prezentare a numărului patru al publicaţiei mirosloveştene. Între altele, distinsul autor al articolului, Dl Ionel Bostan (publicist, scriitor, profesor universitar), constată: “Puţine sunt comunele judeţului nostru care se pot mândri cu o revistă proprie. Între acestea – Mirosloveştii, care editează regulat – la fiecare trei luni – publicaţia locală "Glasul satului" (...). Ajunsă la ediţia a patra, publicaţia vine cu articole interesante pentru orice cititor, evident, vorbitor de limba română – şi nu, aşa cum ne-am fi aşteptat, doar pentru vieţuitorii din Soci, Verşeni ori Miteşti. Aruncându-ne o privire asupra numărului recent ieşit de sub tipar (Ianuarie – Martie, 2011, Anul II, Nr. 4, pagini 8), descoperim mai multe materiale asupra cărora merită să ne aplecăm cu luare aminte”. Şi urmează prezentarea unor teme abordate de ziarul nostru, cu reproduceri consistente din articolele ediţiei.

     Distinsul publicist ieşean găseşte în revistă şi alte smilitudini cu lumea urbană: „Nu lipsesc nici evenimentele culturale de pretenţii similare marilor oraşe. Astfel, redactorul-şef al revistei, la rubrica Punţi peste Prut, se referă la lansări de carte şi conferinţe la care a participat doctorul în economie Vasile Şoimaru, conferenţiar la Academia de Studii Economice din Chişinău şi vlăstar al neamului făcut celebru de Mihail Sadoveanu, în romanul Neamul Soimăreştilor". Dl Ionel Bostan remarcă, de asemeni, în articolele gazetei legăturile noastre onorante cu distinse personalităţi basarabene: „Poate nu este lipsit de importanţă să adaugăm că, în decursul ultimilor ani, comunitatea mirosloveşteană i-a avut ca oaspeţi basarabeni pe scriitorii şi gazetarii Nicolae Dabija, Vlad Pohilă, Nicolae Rusu, pe artiştii emeriţi Ninela Caranfil (actriţă la Teatrul Naţional) şi Vasile Iovu (naist şi flautist la Filarmonică)”.

     Cu aceste aprecieri care oferă distincţie ocupaţiei noastre de factură gazetărească, aprecieri venite pe o „filieră” publicistică respectabilă, dar mai ales intermediate de un aşa de distins condei, încheiem apoteotic – şi, evident, recunoscători Dlui prof. univ. dr. Ionel Bostan – editorialul numărului jubiliar al gazetei noastre.  

                                                                     Gheorghe Pârlea